opțiuni
  • info

14 definiții pentru ducat (provincie)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DUCAT, (1) ducate, s. n., (2) ducați, s. m. 1. S. n. Provincie, teritoriu, stat de sub stăpânirea unui duce2 sau unei ducese. 2. S. m. Monedă de aur sau de argint (la origine italiană) care a circulat în mai multe țări din Europa, printre care și Țările Române. – Din it. ducato.

ducat [At: (a. 1642) GCR I, 95/30 / V: (îvr) dăc~ / Pl: ~ați sm, ~e, (înv) ~uri sn / E: it ducato cf lat ducatus] 1 sm Monedă de aur sau de argint (la origine italiană) care a circulat în mai multe țări din Europa, iar, în sec. XIV-XVII și în țările române Si: (îvr) ducaton. 2 sn Provincie, teritoriu, stat de sub stăpânirea unui duce sau al unei ducese Si: (îvr) duce2.

DUCAT, (1) ducate, s. n., (2) ducați, s. m. 1. S. n. Provincie, teritoriu, stat de sub stăpânirea unui duce2 sau unei ducese. 2. S. m. Monedă de aur sau de argint (la origine italiană) care a circulat în mai multe țări din Europa, printre care și în țările românești. – Din it. ducato.

DUCAT2, ducate, s. n. Provincie de sub stăpînirea unui duce. Curînd intrarăm în ducatul de Nassau. NEGRUZZI, S. I 325.

DUCAT s.n. Ținut care se găsește sub stăpînirea unui duce. // s.m. Veche monedă italiană de aur sau de argint, răspîndită și în alte țări din Europa. [Pl. (s.m.) -ați. / < it. ducato, lat. t. ducatus].

DUCAT I. s. n. ținut, stat condus de un duce sau de o ducesă. II. s. m. monedă italiană de argint sau de aur, în evul mediu și în alte țări din Europa. (< it. ducato)

DUCAT2 ~e n. Teritoriu, provincie sau stat guvernat de un duce. /<it. ducato

ducat n. țara unui duce.

1) ducát n., pl. e (lat. ducatus, guvernatoru uneĭ provinciĭ în imperiul roman; it. ducato, ducat). Țara (teritoriu) unuĭ duce: ducatu Făgărașuluĭ.

Luxemburg n. (marele ducat de), țărișoară neutră la N.-E. Franței, a cărui suverană e Charlotta de Nassau: 268.000 loc. Cap. Luxemburg: 40.000 loc.

Schleswig (Ducatul) n. provincie răpită Danemarcei de Prusia în 1866: 1.388.000 loc. Cap. Schleswig; 27.300 loc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ducat2 (provincie) s. n., pl. ducate

ducat2 (provincie) s. n., pl. ducate

ducat (provincie) s. n., pl. ducate

Intrare: ducat (provincie)
ducat2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ducat
  • ducatul
  • ducatu‑
plural
  • ducate
  • ducatele
genitiv-dativ singular
  • ducat
  • ducatului
plural
  • ducate
  • ducatelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ducat, ducatesubstantiv neutru

  • 1. Provincie, teritoriu, stat de sub stăpânirea unui duce sau unei ducese. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Curînd intrarăm în ducatul de Nassau. NEGRUZZI, S. I 325. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.