8 definiții pentru dubălărie

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dubălărie sf [At: J. CIHAC, I. N. 314/13 / Pl: ~ii / E: dubălar + -ie] 1 (Mol) Tăbăcărie. 2 Meseria dubălarului (1).

DUBĂLĂRIE, dubălării, s. f. 1. (Mold.) Tăbăcărie. De dubălăria [lui] nu te-ai fi putut apropia cale de-o poștă, căci... te dobora duhoarea. HOGAȘ, DR. II 152. [Dubălarul] petrece de regulă în dubala sau argăseala de pe lîngă dubălării. MARIAN, INS. 9. 2. Meseria de dubălar.

DUBĂLĂRIE, dubălării, s. f. (Reg.) n1. Tăbăcărie. 2. Meseria dubălarului. – (1) Din dub[e]ală + suf. -ărie, (2) din dubălar + suf. -ie.

DUBĂLĂRIE ~i f. reg. 1) la sing. Meseria de dubălar; tabăcărie. 2) Atelier, întreprindere în care se dubesc pieile; tăbăcărie. /dubeală + suf. ~ie

dubălărie f. Mold. tăbăcărie: fabrică de dubălărie.

dubălăríe f. Mold. Tăbăcărie.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DUBĂLĂRIE s. v. argăsitorie, tăbăcărie.

dubălărie s. v. ARGĂSITORIE. TĂBĂCĂRIE.

Intrare: dubălărie
dubălărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dubălărie
  • dubălăria
plural
  • dubălării
  • dubălăriile
genitiv-dativ singular
  • dubălării
  • dubălăriei
plural
  • dubălării
  • dubălăriilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dubălărie, dubălăriisubstantiv feminin

  • 1. regional Argăsitorie, tăbăcărie. DLRLC
    • format_quote De dubălăria [lui] nu te-ai fi putut apropia cale de-o poștă, căci... te dobora duhoarea. HOGAȘ, DR. II 152. DLRLC
    • format_quote [Dubălarul] petrece de regulă în dubala sau argăseala de pe lîngă dubălării. MARIAN, INS. 9. DLRLC
  • 2. Meseria de dubălar. DLRLC
etimologie:
  • (1.) dub[e]ală + sufix -ărie. DLRM
  • (2.) dubălar + sufix -ie. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.