5 definiții pentru drumuit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
drumuit sn [At: MDA ms / Pl: (rar) ~uri / E: drumui] (Rar) 1-2 Drumuire (1-2).
DRUMUI, drumuiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Top.) A lega detaliile unei suprafețe de teren cu triangulația geodezică respectivă. 2. Intranz. (Rar) A merge, a umbla pe drum. – Drum + suf. -ui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
A DRUMUI ~iesc 1. tranz. (suprafețe de teren) A compara cu triangulația geodezică respectivă. 2. intranz. reg. A merge pe drum; a fi în drum. /drum + suf. ~ui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
drumui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. drumuiesc, imperf. 3 sg. drumuia; conj. prez. 3 sg. și pl. drumuiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DRUMUI vb. v. călători, colinda, cutreiera, peregrina, umbla, voiaja.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
drumui, drumuiescverb
- 1. A lega detaliile unei suprafețe de teren cu triangulația geodezică respectivă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- Drumuiau în trap mărunt pe șoseaua curată. POPA, V. 249. DLRLC
-
etimologie:
- Drum + sufix -ui. DEX '98 DEX '09