4 definiții pentru dracon
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dracon s [At: BORZA, D. 24 / A: ? / Pl: ? / E: ger Dragon] (Bot; reg) Tarhon (Artemisia dracunculus).[1]
- În original, cuv. fără acc.; def. include precizarea „accent necunoscut”. — LauraGellner
DRACON s. n. emblemă zoomorfă a dacilor, reprezentând un șarpe fantastic cu cap de lup și coamă bogată. (< fr. drakon)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dracon s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
DRACON (sec. 7 î. Hr.), legiuitor atenian. Codul său de legi, de o asprime rămasă proverbială, pedepsea cu moartea cel mai neînsemnate delicte („legi draconice”).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: dracon
dracon substantiv neutru
substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dracon, dracoanesubstantiv neutru
- 1. Emblemă zoomorfă a dacilor, reprezentând un șarpe fantastic cu cap de lup și coamă bogată. MDN '00
etimologie:
- drakon MDN '00