6 definiții pentru dorire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dorire sf [At: (a. 1595) IORGA, S. N. 11 / Pl: ~ri / E: dori] 1 Dorință. 2 Vrere. 3 Atracție erotică. 4 Dorință de a vedea sau revedea pe cineva. 5 Așteptare cu nerăbdare. 6 (Înv) Dor (4). 7 Urare.

DORÍRE, doriri, s. f. (Învechit) Dorință. Cea mai mare dorire a me este de a mă întoarce în familia me cît mai în grabă. KOGĂLNICEANU, S. 138.

DORÍ, doresc, vb. IV. Tranz. 1. A fi stăpânit de tendința lăuntrică de a face, de a avea sau de a dobândi ceva; a tinde, a râvni, a năzui la ceva. ◊ Expr. A fi de dorit = a fi necesar, recomandabil, a se cuveni. A lăsa de dorit = a avea lipsuri, a nu satisface. ♦ A avea intenția; a vrea. ◊ Expr. Cum dorești (sau doriți etc.), formulă prin care se lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărâri. 2. A ține mult să vadă sau să revadă pe cineva sau ceva drag, a aștepta pe cineva sau ceva cu dor, cu nerăbdare. 3. A simți o atracție erotică. 4. A ura cuiva ceva. – Din dor.

A DORÍ ~ésc tranz. 1) A fi stăpânit de dorința de a avea; a râvni; a năzui. ◊ A lăsa de dorit a avea lipsuri; a nu satisface. 2) A avea intenția; a vrea. Doresc o prăjitură.Cum doriți (sau cum dorești) formulă prin care se lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărâri. 3) (persoane, obiecte etc. dragi) A ține mult să vadă. 4) A ura cu o deosebită afecțiune. Îți doresc succes. /Din dor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dorí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dorésc, imperf. 3 sg. doreá; conj. prez. 3 sg. și pl. doreáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DORÍ vb. 1. v. aspira. 2. v. ahtia. 3. a jindui, a pofti, a râvni, a voi, a vrea, (înv.) a dezidera, a iubi, a jelui, a poftisi. (De multă vreme ~ să...) 4. v. cere. 5. v. pofti. 6. v. ura.

Intrare: dorire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dorire
  • dorirea
plural
  • doriri
  • doririle
genitiv-dativ singular
  • doriri
  • doririi
plural
  • doriri
  • doririlor
vocativ singular
plural