dogărie² sf [At: POLIZU / Pl: ~ii / E: doagă + -ărie] 1 Atelier (sau prăvălie) unde se fac și se vând obiecte din doage (1). 2 Articole făcute din doage (1).

DOGĂRIE sf. 1 Meseria dogarului ¶ 2 Prăvălia sau atelierul dogarului ¶ 3 Obiecte de ~, vase de lemn lucrate de dogar.

DOGĂRIE, (2) dogării, s. f. 1. Meseria dogarului. 2. Atelierul dogarului. 3. (Cu sens colectiv) Cantitate mare de obiecte lucrate de dogar.

DOGĂRIE ~i f. 1) la sing. Meserie de dogar. 2) Atelier unde se fac obiecte din doage. 3) rar Confecționare a doagelor și a obiectelor din doage. [Art. dogăria; G.-D. dogăriei; Sil. -ri-e] /doagă + suf. ~ărie

dogăríe f. Sud. Meseria de dogar. Atelieru dogaruluĭ. Mare cantitate de doage.

dogărie s. f., art. dogăria, g.-d. art. dogăriei; (ateliere) pl. dogării, art. dogăriile (desp. -ri-i-)

dogărie s. f., art. dogăria, g.-d. art. dogăriei; (ateliere) pl. dogării, art. dogăriile

dogărie s. f., art. dogăria, g.-d. art. dogăriei; (ateliere) pl. dogării, art. dogăriile (sil. -ri-i-)