8 definiții pentru dobândire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOBÂNDIRE, dobândiri, s. f. Faptul de a dobândi.V. dobândi.

DOBÂNDIRE, dobândiri, s. f. Faptul de a dobândi.V. dobândi.

dobândire sf [At: GRECEANU, Î. 107/25 / Pl: ~ri / E: dobândi] 1 Obținere prin muncă. 2 Câștigare. 3 Găsire. 4 înstăpânire. 5 Moștenire. 6 Atragere de partea sa. 7 Primire în dar. 8 Obținere. 9 Îmbolnăvire. 10 (Reg; d. femei) Posedare. 11 (Îvp; d. orașe, cetăți, țări) Cucerire. 12 (Înv; d. dușmani) Biruire. 13 (Înv; d. dușmani) Prindere. 14 (Pop) Căpătuire.

DOBÎNDIRE, dobîndiri, s. f. Faptul de a dobîndi; cîștigare, căpătare, obținere. De ce să moară fără să încerce dobîndirea libertății? CAMILAR, N. I 367. A fost o civilizație pentru a cărei dobîndire sute de mii de oameni și-au dat pe rînd tributul. BOGZA, C. O. 94. Se putea într-adevăr încerca ceva... pentru dobîndirea acelor cărți. SADOVEANU, Z. C. 158.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dobândire s. f., g.-d. art. dobândirii; pl. dobândiri

dobândire s. f., g.-d. art. dobândirii; pl. dobândiri

dobândire s. f., g.-d. art. dobândirii; pl. dobândiri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DOBÂNDIRE s. 1. v. primire. 2. căpătare, câștigare, obținere. (~ unei faime binemeritate.) 3. v. repurtare. 4. v. câștigare.

DOBÎNDIRE s. 1. căpătare, obținere, primire. (~ a ajutorului.) 2. căpătare, cîștigare, obținere. (~ unei faime binemeritate.) 3. cîștigare, cucerire, obținere, realizare, repurtare. (~ unei strălucite victorii.) 4. cîștigare, cucerire. (~ titlului de campion.)

Intrare: dobândire
dobândire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dobândire
  • dobândirea
plural
  • dobândiri
  • dobândirile
genitiv-dativ singular
  • dobândiri
  • dobândirii
plural
  • dobândiri
  • dobândirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dobândire, dobândirisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a dobândi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote De ce să moară fără să încerce dobîndirea libertății? CAMILAR, N. I 367. DLRLC
    • format_quote A fost o civilizație pentru a cărei dobîndire sute de mii de oameni și-au dat pe rînd tributul. BOGZA, C. O. 94. DLRLC
    • format_quote Se putea într-adevăr încerca ceva... pentru dobîndirea acelor cărți. SADOVEANU, Z. C. 158. DLRLC
etimologie:
  • vezi dobândi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.