2 definiții pentru dișternut

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIȘTERNE vb. III v. deșterne.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DIȘTERNE vb. v. desfășura, întinde.

Intrare: dișternut
dișternut participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dișternut
  • dișternutul
  • dișternutu‑
  • dișternu
  • dișternuta
plural
  • dișternuți
  • dișternuții
  • dișternute
  • dișternutele
genitiv-dativ singular
  • dișternut
  • dișternutului
  • dișternute
  • dișternutei
plural
  • dișternuți
  • dișternuților
  • dișternute
  • dișternutelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

deșterne, deșternverb

rar
  • 1. tranzitiv A strânge așternutul de pe pat sau fața de pe masă (cu obiectele rânduite pe ea). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: așterne
    • format_quote Ca-n basme masa mi s-ar pune Și s-ar deșterne tot ca-n basme. MACEDONSKI, O. I 66. DLRLC
    • format_quote Ia masa, că nu mînînc, Deșterne-mi, că nu mă culc, Gată murgu să mă duc. ȘEZ. VII 112. DLRLC
  • 2. reflexiv A se întinde, a se desfășura, a se succeda (pe dinaintea ochilor). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Sub un cer fără lumină, marea-n valuri se deșterne. BELDICEANU, P. 122. DLRLC
    • format_quote cu pronunțare regională Priveliștile sclipitoare, Ce-n repezi șiruri se diștern, Repaosă nestrămutate Sub raza gîndului etern. EMINESCU, O. I 205. DLRLC
etimologie:
  • Prefix des- + [a]șterne. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.