8 definiții pentru disponibil (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISPONÍBIL, -Ă, disponibili, -e, adj., s. n. 1. Adj. De care se poate dispune, care nu are (momentan) o destinație precisă, care stă la dispoziție pentru a fi utilizat. ♦ (Despre oameni) Care nu este ocupat; liber; care a fost scos (temporar) dintr-un post. 2. S. n. Bani sau alte bunuri de care o instituție, o întreprindere, o persoană etc. poate dispune, la un moment dat, fără a afecta restul cheltuielilor sau nevoilor. – Din fr. disponible, lat. disponibilis.

disponíbil, ~ă [At: (a. 1848) DOC. EC. 952 / Pl: ~i, ~e / E: fr disponible] 1 a De care se poate dispune. 2 a Care nu are (momentan) o destinație precisă. 3 a Care este liber (pentru a putea fi utilizat). 4 a (D. oameni) Care se află la dispoziția cuiva. 5 a Care nu este angajat. 6 a Care este apt, înclinat, dispus etc. pentru ceva. 7 a Care a fost scos temporar dintr-o slujbă (putând fi rechemat la nevoie). 8 a (Îe) A pune (sau a fi, a rămâne etc.) în cadrul ~ A fi scos temporar dintr-un post (cu posibilitatea de a fi reangajat). 9 a De care se poate dispune prin donație sau testament. 10 sn Sumă de bani sau bunuri materiale de care poate dispune o instituție, o întreprindere, o persoană etc., la un moment dat, fără a afecta restul cheltuielilor sau nevoilor.

DISPONÍBIL, -Ă, disponibili, -e, adj., s. n. 1. Adj. De care se poate dispune, care nu are (momentan) o destinație precisă, care stă la dispoziție pentru a fi utilizat. ♦ (Despre oameni) Care nu este ocupat; liber; care a fost scos (temporar) dintr-o slujbă (putând fi rechemat la nevoie). 2. S. n. Bani sau alte bunuri de care o instituție, o întreprindere, o persoană etc. poate dispune, la un moment dat, fără a afecta restul cheltuielilor sau nevoilor. – Din fr. disponible, lat. disponibilis.

DISPONÍBIL1, disponibile, s. n. Sumă de bani sau alte bunuri rămase neîntrebuințate, de care se poate dispune. Poate să fie un om de înțelegere... și mai ales disponibilul rămas după achitarea creanțelor să-l plătească imediat. C. PETRESCU, R. DR. 211.

DISPONÍBIL, -Ă adj. De care se poate dispune. ♦ Care nu este ocupat; liber. ◊ A pune în cadrul disponibil = a pune în disponibilitate. // s.n. Sumă de bani rămasă nefolosită, care este la dispoziția cuiva. [Cf. fr. disponible, it. disponibile, lat. disponibilis].

DISPONÍBIL, -Ă I. adj. de care se poate dispune, la dispoziția cuiva. ◊ care nu este ocupat; liber. ♦ a pune în cadrul ~ = a pune în disponibilitate. II. s. n. sumă de bani rămasă nefolosită, care este la dispoziția cuiva. (< fr. disponible, lat. disponibilis)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DISPONÍBIL adj., s. 1. adj. liber, neocupat, (înv. și pop.) slobod, (înv.) prisoselnic. (În limita locurilor ~.) 2. adj. v. vacant.

DISPONIBIL adj., s. 1. adj. liber, neocupat, (înv. și pop.) slobod, (înv.) prisoselnic. (În ceasurile lui ~.) 2. s. efectiv, (înv.) putere. (A strîns tot ~ său de oaste.)

Intrare: disponibil (s.n.)
disponibil2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • disponibil
  • disponibilul
  • disponibilu‑
plural
  • disponibile
  • disponibilele
genitiv-dativ singular
  • disponibil
  • disponibilului
plural
  • disponibile
  • disponibilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

disponibil (s.n.)

  • 1. Bani sau alte bunuri de care o instituție, o întreprindere, o persoană etc. poate dispune, la un moment dat, fără a afecta restul cheltuielilor sau nevoilor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Poate să fie un om de înțelegere... și mai ales disponibilul rămas după achitarea creanțelor să-l plătească imediat. C. PETRESCU, R. DR. 211.
      surse: DLRLC

etimologie: