10 definiții pentru disecare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISECARE, disecări, s. f. Acțiunea de a diseca și rezultatul ei; disecție. – V. diseca.

DISECARE, disecări, s. f. Acțiunea de a diseca și rezultatul ei; disecție. – V. diseca.

disecare sf [At: DDRF / V: (înv) des~ / Pl: ~cări / E: diseca] 1 Disecție (1). 2 (Glg) Fragmentare a unei suprafețe plane (câmpie, platou etc. prin procesul de formare a ravenelor sau printr-o rețea densă de văi. 3 (Fig) Analiză minuțioasă a unei opere literare, a unui fapt de limbă etc.

DISECARE, disecări, s. f. Acțiunea de a diseca și rezultatul ei; disecție. ♦ Analizarea amănunțită (a unei opere literare, artistice, a unui fenomen social etc.).

DISECARE s.f. Acțiunea de a diseca și rezultatul ei. ♦ (Geol.) Acțiunea de fragmentare a unei suprafețe plane (cîmpie, platou etc.) prin ravinare sau printr-o rețea densă de văi. ♦ (Fig.) Analiză minuțioasă. [< diseca].

DISECARE s. f. 1. acțiunea de a diseca. ◊ (geol.) acțiunea de fragmentare a unei suprafețe plane prin ravinare sau printr-o rețea densă de văi. 2. (fig.) analiză minuțioasă. (< diseca)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

disecare (disecție, analizare) s. f., g.-d. art. disecării; pl. disecări

disecare (disecție) s. f., g.-d. art. disecării; pl. disecări

disecare s. f., g.-d. art. disecării; pl. disecări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DISECARE s. (ANAT.) disecție. (~ unui cadavru.)

Intrare: disecare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • disecare
  • disecarea
plural
  • disecări
  • disecările
genitiv-dativ singular
  • disecări
  • disecării
plural
  • disecări
  • disecărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

disecare, disecărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a diseca și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: disecție
    • 1.1. geologie Acțiunea de fragmentare a unei suprafețe plane (câmpie, platou etc.) prin ravinare sau printr-o rețea densă de văi. DN
    • 1.2. Analizarea amănunțită (a unei opere literare, artistice, a unui fenomen social etc.). DLRLC DN
etimologie:
  • vezi diseca DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.