9 definiții pentru discriminant (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISCRIMINÁNT, -Ă, discriminanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. (Rar) Discriminatoriu. 2. S. m. Expresie matematică formată din coeficienții unei ecuații de gradul doi. – Din fr. discriminant.

DISCRIMINÁNT, -Ă, discriminanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. (Rar) Discriminatoriu. 2. S. m. Expresie matematică formată din coeficienții unei ecuații de gradul doi. – Din fr. discriminant.

discriminánt, ~ă [At: DEX / Pl: ~nți, ~e / E: fr discriminant] 1-4 a (Rar) Discriminatoriu (1-4). 5 sm Expresie matematică formată din coeficienții unei ecuații de gradul al doilea, a cărei valoare indică natura celor două rădăcini ale ecuației.

DISCRIMINÁNT, -Ă adj. (Mat.) Care face o separație între doi termeni. // s.m. Relație între coeficienții unei ecuații de gradul al doilea care indică dacă aceasta posedă două rădăcini distincte, o rădăcină dublă sau nu admite nici o rădăcină; realizant. [Cf. lat. discriminans, it. discriminante, fr. discriminant].

DISCRIMINÁNT, -Ă I. adj. care separă, face deosebire. II. s. m. (mat.) expresie formată din coeficienții unei ecuații de gradul doi care servește a discuta natura rădăcinilor distincte ale ecuației; realizant. (< fr. discriminant)

DISCRIMINÁNT2 ~ți m. mat. Expresie a coeficienților unei ecuații de gradul al doilea care indică existența și natura radicalului. /<fr. discriminant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

discriminánt2 s. m., pl. discriminánți

discriminánt adj. m., s. m., pl. discriminánți; f. sg. discriminántă, pl. discriminánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DISCRIMINÁNT s. (MAT.) realizant. (~ într-o ecuație.)

DISCRIMINANT s. (MAT.) realizant. (~ într-o ecuație.)

Intrare: discriminant (s.m.)
discriminant2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • discriminant
  • discriminantul
  • discriminantu‑
plural
  • discriminanți
  • discriminanții
genitiv-dativ singular
  • discriminant
  • discriminantului
plural
  • discriminanți
  • discriminanților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

discriminant (s.m.)

  • 1. Expresie matematică formată din coeficienții unei ecuații de gradul doi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: realizant

etimologie: