6 definiții pentru diriguit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DIRIGUI, diriguiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A conduce, a dirija. – Din lat. dirigere (după cârmui).
DIRIGUI vb. IV. tr. A conduce, a dirija. [P.i. -iesc, dirigui. / cf. lat., it. dirigere].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A DIRIGUI ~iesc tranz. înv. (instituții, organizații, colectivități, activități) A îndruma în calitate de diriguitor; a conduce; a dirija. [Sil. -gu-i] /<lat. dirigere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dirigui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. diriguiesc, imperf. 3 sg. diriguia; conj. prez. 3 sg. și pl. diriguiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DIRIGUI vb. 1. v. conduce. 2. v. domni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DIRIGUI vb. v. conduce, dirija.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: diriguit
diriguit participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dirigui, diriguiescverb
-
- Cuconu Ioniță își sorbea cafeaua... pe scara de sus a cerdacului, diriguind, pentru ziua întreagă, rostul gospodăriei sale. HOGAȘ, DR. II 93. DLRLC
-
etimologie:
- dirigere (după cârmui). DEX '09 DEX '98 DN