opțiuni
  • info

6 definiții pentru dințare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DINȚARE, dințări, s. f. Acțiunea de a dința și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Totalitatea dinților unui obiect. – V. dința.

DINȚARE, dințări, s. f. Acțiunea de a dința și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Totalitatea dinților unui obiect. – V. dința.

dințare sf [At: DL / Pl: ~țări / E: dința] 1 Tăiere a marginii unui obiect în formă de dinți (14) Si: dințat. 2 (Ccr) Totalitatea dinților (15) unui obiect.

DINȚARE, dințări, s. f. Acțiunea de a dința și rezultatul ei. ♦ (Concretizat) Ansamblul dinților unui obiect.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dințare s. f., g.-d. art. dințării; pl. dințări

dințare s. f., g.-d. art. dințării; pl. dințări

dințare (acțiune) s. f., g.-d. art. dințării; pl. dințări

Intrare: dințare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dințare
  • dințarea
plural
  • dințări
  • dințările
genitiv-dativ singular
  • dințări
  • dințării
plural
  • dințări
  • dințărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dințare, dințărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a dința și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. concretizat Totalitatea dinților unui obiect. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • vezi dința DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.