9 definiții pentru difuzor (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIFUZÓR, (I) difuzoare, s. n., (II) difuzori, s. m. I. S. n. 1. Dispozitiv (în formă de pâlnie) pentru redarea sunetelor transmise pe cale electrică și răspândirea lor în mediul înconjurător. 2. Dispozitiv translucid din sticlă, porțelan etc., care împrăștie uniform lumina unei lămpi. 3. Aparat întrebuințat la extragerea prin difuziune (2) a unei substanțe. 4. Piesă a carburatorului unui motor, care pulverizează combustibilul printr-un curent de aer. II. S. m. Persoană care difuzează (presa). – Din fr. diffuseur.

difuzor [At: CADE / V: (reg) def~ / Pl: (1-4) ~oare, (5) ~i / E: fr diffuseur] 1 sn Dispozitiv (în formă de pâlnie) pentru redarea sunetelor transmise pe cale electrică și răspândirea lor în mediul înconjurător. 2 sn Piesă a carburatorului unui motor, care pulverizează combustibil printr-un curent de aer. 3 sn Dispozitiv translucid din sticlă, porțelan etc. care împrăștie uniform lumina unei lămpi. 4 sn Aparat sau agregat folosit la extragerea prin difuziune (4) a unei substanțe. 5 sm Persoană care difuzează (3) publicațiile periodice.

DIFUZÓR, (I) difuzoare, s. n., (II) difuzori, s. m. I. S. n. 1. Dispozitiv (în formă de pâlnie) pentru redarea sunetelor transmise pe cale electrică și răspândirea lor în mediul înconjurător. 2. Dispozitiv translucid din sticlă, porțelan etc., care împrăștie uniform lumina unei lămpi. 3. Aparat întrebuințat la extragerea prin difuziune (2) a unei substanțe. 4. Piesă a carburatorului unui motor, care pulverizează combustibilul printr-un curent de aer. II. S. m. Persoană care difuzează publicațiile periodice. – Din fr. diffuseur.

DIFUZÓR1, difuzori, s. m. (Determinat prin «voluntar») Persoană care difuzează presa în întreprinderi și instituții.

DIFUZÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care difuzează presa în întreprinderi, în instituții. [< difuza + -or].

DIFUZÓR2, -OÁRE s. m. f. cel care difuzează presa în întreprinderi, în instituții. (< difuza + -or)

DIFUZÓR1 ~i m. Persoană care difuzează publicațiile periodice. /<fr. diffuseur


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

difuzór1 (persoană) s. m., pl. difuzóri

difuzór (persoană) s. m., pl. difuzóri

Intrare: difuzor (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • difuzor
  • difuzorul
  • difuzoru‑
plural
  • difuzori
  • difuzorii
genitiv-dativ singular
  • difuzor
  • difuzorului
plural
  • difuzori
  • difuzorilor
vocativ singular
  • difuzorule
plural
  • difuzorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

difuzor, -oare (persoană) difuzoare

  • 1. Persoană care difuzează (presa).
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: