9 definiții pentru dichici


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dichici sn [At: CREANGĂ, O. 223 / V: (reg) ~hiș / Pl: ~uri / E: mg dikics] (Reg) Unealtă (din lemn) folosită în cizmărie pentru executarea unor desene pe talpa sau pe pielea încălțămintei.

DICHÍCI, dichiciuri, s. n. (Reg.) Cuțit de cizmărie cu care se fac desene pe talpa sau pe căputa încălțămintei. – Din magh. dikics.

DICHÍCI, dichiciuri, s. n. (Reg.) Unealtă folosită în cizmărie pentru a face desene pe talpa, pe căputa etc. încălțămintei. – Din magh. dikics.

DICHÍCI, dichiciuri, s. n. (Regional) Un fel de cuțit folosit în cizmărie, pentru a face desene pe talpa sau pe pielea încălțămintei. Pănă ce mi-i otînji, zise Pavel, eu acuși te cinătuiesc frumușel cu dichiciul; înțeles-ai? CREANGĂ, A. 107.

DICHÍCI ~uri n. reg. Unealtă de cizmărie în formă de cuțit, folosită pentru a face desene pe căputa sau pe talpa încălțămintei. /<ung. dikics

dichícĭ n., pl. e (ung. dikics). Nord. Un fel de cuțit cizmăresc de făcut ornamente.

dichiciu n. Mold. unealtă de lemn cu care cismarul face florile pe talpă, pe căpută: dichiciu și alte custuri tăioase CR. [Origină necunoscută].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dichíci (reg.) s. n., pl. dichíciuri

dichíci s. n. (sil. -chici), pl. dichíciuri

Intrare: dichici
  • silabație: -chici
substantiv neutru (N60)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dichici
  • dichici
  • dichiciul
  • dichiciul
  • dichiciu‑
  • dichiciu‑
plural
  • dichiciuri
  • dichiciuri
  • dichiciurile
  • dichiciurile
genitiv-dativ singular
  • dichici
  • dichici
  • dichiciului
  • dichiciului
plural
  • dichiciuri
  • dichiciuri
  • dichiciurilor
  • dichiciurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)