3 definiții pentru diafanizat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DIAFANIZA, diafanizez, vb. I. Refl. și tranz. (Rar) A deveni sau a face să devină diafan, străveziu; a (se) subția. [Pr.: di-a-] – Din fr. diaphaniser.
DIAFANIZA vb. I. refl. (Rar) A se subția, a deveni diafan. [< fr. diaphaniser].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
diafaniza vb. (sil. di-a-), ind. prez. 1 sg. diafanizez, 3 sg. și pl. diafanizează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: diafanizat
diafanizat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
diafaniza, diafanizezverb
- 1. A deveni sau a face să devină diafan, străveziu; a (se) subția. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: subția
- Încet, încet, painjenișul cel roș se lărgi, se diafaniză și se prefăcu într-un cer rumenit de apunerea soarelui. EMINESCU, N. 48. DLRLC
- [Cântecul] începuse să-l îmbrace pe simigiu într-o haină luminoasă, ce-l înfrumuseța, îl diafaniza. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 256. DLRLC
-
etimologie:
- diaphaniser DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.