opțiuni

2 definiții pentru deșteptătorul

Explicative DEX

DEȘTEPTĂTOR I. adj. verb. DEȘTEPTA. Care deșteaptă. II. DEȘTEPTĂTOR (pl. -toare) sn. Ceasornic care sună la ceasul cînd vrea cineva să se deștepte din somn (🖼 1794).

Sinonime

deșteptătorul s. art. v. ALDEBARAN.

Intrare: deșteptătorul
deșteptătorul
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Exemple de pronunție a termenului „deșteptătorul” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2