8 definiții pentru dezodorizant (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZODORIZÁNT, -Ă, dezodorizanți, -te, adj., s. n. (Substanță) care are proprietatea de a dezodoriza; deodorant. – Din fr. désodorisant.

DEZODORIZÁNT, -Ă, dezodorizanți, -te, adj., s. n. (Substanță) care are proprietatea de a dezodoriza; deodorant. – Din fr. désodorisant.

dezodorizánt, ~ă sn, a [At: MARCOVICI, CH. 271 / Pl: ~nți, ~e / E: fr désodorisant] 1-2 (Substanță) care odorizează Si: deodorant.

DEZODORIZÁNT, -Ă adj., s.n. (Substanță) care dezodorizează; deodorant. [< fr. désodorisant].

DEZODORIZÁNT, -Ă adj., s. n. (substanță) care dezodo-rizează; deodorant. (< fr. désodorisant)

DEZODORIZÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre substanțe) Care îndepărtează mirosurile neplăcute. /<fr. désodorisant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!dezodorizánt2 (de-zo-/dez-o-) s. n., pl. dezodorizánte

dezodorizánt s. n. (sil. mf. dez-), pl. dezodorizánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DEZODORIZÁNT s., adj. v. deodorant.

Intrare: dezodorizant (s.n.)
dezodorizant2 (s.n.) substantiv neutru
  • silabație: de-zo-, dez-o- info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezodorizant
  • dezodorizantul
  • dezodorizantu‑
plural
  • dezodorizante
  • dezodorizantele
genitiv-dativ singular
  • dezodorizant
  • dezodorizantului
plural
  • dezodorizante
  • dezodorizantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dezodorizant

  • 1. (Substanță) care are proprietatea de a dezodoriza.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: deodorant antonime: odorizant

etimologie: