8 definiții pentru dezlocui
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEZLOCUI, pers. 3 dezlocuiesc, vb. IV. Tranz. (Fiz.; despre corpuri) A scoate o parte egală cu volumul său din fluidul în care a fost introdus; a disloca. – Pref. dez- + [în]locui.
dezlocui vt [At: CIȘMAN, FIZ. I, 260 / Pzi: 3 ~ește / E: dez- + (în)locui] (Subiectul este un corp solid sau lichid; c.i. fluide) A scoate din spațiul în care se află, înlocuindu-l.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZLOCUI, pers. 3 dezlocuiesc, vb. IV. Tranz. (Fiz.; despre corpuri) A scoate o parte egală cu volumul sau din fluidul în care a fost introdus; a disloca. – Dez- + [în]locui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
A DEZLOCUI ~iesc tranz. fiz. (lichide) A scoate de la locul pe care îl ocupă fiind înlocuit de un corp solid. /dez- + a [în]locui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dezlocui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezlocuiesc, 3 sg. dezlocuiește, imperf. 1 dezlocuiam; conj. prez. 1 sg. să dezlocuiesc, 3 să dezlocuiască
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*dezlocui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezlocuiesc, imperf. 3 sg. dezlocuia; conj. prez. 3 să dezlocuiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dezlocui vb., ind. prez.3 sg. dezlocuiește
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEZLOCUI vb. (FIZ.) a disloca. (A ~ un lichid.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
dezlocui, dezlocuiescverb
- 1. (Despre corpuri) A scoate o parte egală cu volumul său din fluidul în care a fost introdus. DEX '09sinonime: disloca
etimologie:
- Prefix dez- + [în]locui. DEX '09