8 definiții pentru dezis


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dezís, ~ă a [At: LM / V: (înv) deszís / Pl: ~iși, ~e / E: dezice1] (Înv) Dezmințit.

DEZÍS, -Ă, deziși, -se, adj. (Și în forma deszis) (Despre un lucru spus sau susținut) Contrazis; retractat, tăgăduit, contestat. ◊ (Substantivat; neobișnuit) Și ce hotărîre să deie înțelepciunea mea, zise Ghica, cînd din toate zisele și deszisele lor n-am înțeles nimic? NEGRUZZI, S. I 305. – Variantă: deszís, -ă adj.

DEZÍCE, dezíc, vb. III. Tranz. A contrazice, a nega, a tăgădui (o afirmație); a retracta. ♦ Refl. A nu mai recunoaște un lucru spus, a-și retrage cuvântul. [Var.: deszíce vb. III] – Din fr. dédire (după zice).

DEZÍCE vb. III. tr. A nega, a retrage, a retracta (ceva). ♦ refl. A-și retrage cuvântul, a se dezminți. [P.i. dezíc, var. deszice vb. III. / < de- + zice, cf. fr. dédire].

A DEZÍCE dezíc tranz. (adevăruri, fapte, fenomene) A pune la îndoială. /<fr. dédire

A SE DEZÍCE mă dezíc intranz. A-și retrage cele spuse sau scrise anterior. /<fr. dédire


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dezíce vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezíc, perf. s. 1 sg. deziséi, 1 pl. dezíserăm


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DEZÍCE vb. 1. v. retracta. 2. a se contrazice. (Te rog să nu te ~.)

Intrare: dezis
dezis adjectiv
adjectiv (A4)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezis
  • dezisul
  • dezisu‑
  • dezi
  • dezisa
plural
  • deziși
  • dezișii
  • dezise
  • dezisele
genitiv-dativ singular
  • dezis
  • dezisului
  • dezise
  • dezisei
plural
  • deziși
  • dezișilor
  • dezise
  • deziselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)