3 definiții pentru dezgărdinare
Explicative DEX
DEZGĂRDINA, dezgărdinez, vb. I. Tranz. A desprinde din gardină fundul unui butoi; p. gener. a desprinde, a scoate un lucru de la locul unde este fixat. – Dez- + gardină.
A DEZGĂRDINA ~ez tranz. (fundul unui butoi) A scoate din gardină. /dez- + gardină
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
dezgărdina vb., ind. prez. 3 sg. dezgărdinează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: dezgărdinare
dezgărdinare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dezgărdina, dezgărdinezverb
- 1. A desprinde din gardină fundul unui butoi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. A desprinde, a scoate un lucru de la locul unde este fixat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Toate se țineau una de alta, cu cruda înlănțuire a realității, fără ca [el] să aibă putere de a le dezgărdina și a le îndrepta una cîte una, pe rînd. ISPIRESCU, la TDRG. DLRLC
-
-
etimologie:
- dez- + gardină. DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.