4 definiții pentru dezasamblare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZASAMBLARE, dezasamblări, s. f. Acțiunea de a dezasambla.V. dezasambla.

DEZASAMBLARE, dezasamblări, s. f. Acțiunea de a dezasambla.V. dezasambla.

dezasamblare sf [At: SCÂNTEIA, 1975, nr. 10.331 / Pl: ~lări / E: dezasambla] Desfacere a asamblajelor de piese în părți componente Si: dezasamblat1.

DEZASAMBLARE s.f. Acțiunea de a dezasambla. [< dezasambla].

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dezasamblare ≠ asamblare, montare

Intrare: dezasamblare
dezasamblare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezasamblare
  • dezasamblarea
plural
  • dezasamblări
  • dezasamblările
genitiv-dativ singular
  • dezasamblări
  • dezasamblării
plural
  • dezasamblări
  • dezasamblărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezasamblare, dezasamblărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi dezasambla DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.