5 definiții pentru dezamețire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dezamețire sf [At: POLIZU / V: (reg) dezm~ / S și: (înv) desa~ / Pl: ~ri / E: dezameți] (Înv) Dezmeticire.
dezmețire sf vz dezamețire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dezamețì v. a (se) trezi din amețeală.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dezameți vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezamețesc, 3 sg. și pl. dezamețească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
dezameți, dezamețesc, vb. IV (înv.) a (se) trezi din amețeală; a-și reveni.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: dezamețire
dezamețire substantiv feminin
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
dezmețire substantiv feminin
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |