4 definiții pentru deviant
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
deviant, ~ă a [At: DN3 / P: ~i-a~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr déviant] (D. persoane) Care are o conduită de devianță. corectat(ă)
DEVIANT, -Ă adj. (Despre oameni) Care are o conduită de devianță. [Pron. -vi-ant. / < fr. déviant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEVIANT, -Ă adj. (despre oameni) care are o conduită de devianță. (< fr. déviant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
deviant adj. m., pl. devianți; f. sg. deviantă, pl. deviante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: deviant
deviant adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
deviant, deviantăadjectiv
- 1. (Despre oameni) Care are o conduită de devianță. DN
etimologie:
- déviant DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.