6 definiții pentru detestat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DETESTÁ, detést, vb. I. Tranz. și refl. recipr. A nu (se) putea suferi, a (se) disprețui profund. – Din fr. détester, lat. detestari.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DETESTÁ vb. I. tr., refl. A (se) disprețui profund, a simți repulsie; a (se) urî, a nu (se) putea suferi. [P.i. detést și (rar) -ez. / < fr. détester, cf. it. detestare, lat. detestari].

A DETESTÁ detést tranz. A trata cu dispreț, cu ură. /<fr. détester, lat. detestari

A SE DETESTÁ mă detést intranz. A se disprețui profund (unul cu altul). /<fr. détester, lat. detestari


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

detestá vb., ind. prez. 1 sg. detést, 3 sg. și pl. detéstă; ger. detestând

Intrare: detestat
detestat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • detestat
  • detestatul
  • detestatu‑
  • detesta
  • detestata
plural
  • detestați
  • detestații
  • detestate
  • detestatele
genitiv-dativ singular
  • detestat
  • detestatului
  • detestate
  • detestatei
plural
  • detestați
  • detestaților
  • detestate
  • detestatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)