5 definiții pentru detersiv (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

detersív, ~ă sm, a [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~i, ~e / E: fr détersif] (Înv) 1-2 Detergent (1-2).

DETERSÍV, -Ă adj., s.m. Detergent. [< fr. détersif].

DETERSÍV, -Ă adj., s. m. (substanță) care poate curăța, purifica. (< fr. détersif)

*detersív, -ă adj. (d. lat. detersus [part. d. de-tergére, a șterge], cu sufixu -iv; fr. détersif. V. deterg, șterg). Care servește la șters (la curățat o rană cu puroĭ, o stofă de grăsime ș.a.): medicament detersiv, argilă detersivă (smectică).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

detersív s. m., pl. detersívi; f. sg. detersívă, pl. detersíve

Intrare: detersiv (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • detersiv
  • detersivul
  • detersivu‑
plural
  • detersivi
  • detersivii
genitiv-dativ singular
  • detersiv
  • detersivului
plural
  • detersivi
  • detersivilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)