8 definiții pentru depănător (piesă)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEPĂNĂTOR, -OARE, depănători, -oare, s. m., s. f., s. n. 1. S. m. și f. Muncitor specializat în depănat. 2. S. n. Organ al mașinii de cusut care servește la depănarea aței pe mosorelul suveicii. 3. S. f. Dispozitiv pe care sunt așezate sculurile la mașinile de depănat; (în industria casnică) vârtelniță. – Depăna + suf. -ător.
depănător1, ~oare [At: I. GOLESCU, C. / V: (îrg) dăp~, (reg) dăpân~ / Pl: ~i, ~oare / E: depăna + -ător] 1 sf Dispozitiv pe care sunt așezate sculurile la mașinile de depănat. 2 sf (În industria casnică) Vârtelniță. 3 smf Muncitor specializat în depănat. 4 sn Organ al mașinii de cusut care servește la depănarea aței pe mosorelul suveicii.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPĂNĂTOR, -OARE, depănători, -oare, subst. 1. S. m. și f. Muncitor specializat în depănat. 2. S. n. Organ al mașinii de cusut care servește la depănarea aței pe mosorelul suveicii. 3. S. f. Dispozitiv pe care sunt așezate sculurile la mașinile de depănat; (în industria casnică) vârtelniță. – Depăna + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPĂNĂTOR1, depănătoare, s. n. Organ al mașinii de cusut care servește la depănarea aței pe mosorelul suveicii.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPĂNĂTOR1 ~oare n. (la mașina de cusut) Dispozitiv care servește la depănarea aței pe mosorelul suveicii. /a depăna + suf. ~ător
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
depănător2 (piesă) s. n., pl. depănătoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
depănător2 (piesă) s. n., pl. depănătoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
depănător (instrument) s. n., pl. depănătoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
depănător, depănătoaresubstantiv neutru
- 1. Organ al mașinii de cusut care servește la depănarea aței pe mosorelul suveicii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- Depăna + sufix -ător. DEX '98 DEX '09