4 definiții pentru depunctare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEPUNCTARE, depunctări, s. f. Acțiunea de a depuncta și rezultatul ei. – V. depuncta.

DEPUNCTARE, depunctări, s. f. Acțiunea de a depuncta și rezultatul ei. – V. depuncta.

depunctare sf [At: DEX2 / Pl: ~tări / E: depuncta] Reducere (în funcție de erori) a punctajului unui candidat sau concurent la o competiție, la un examen etc. Si: depunctat1.

depunctare s. f. Scădere a punctajului pentru greșeli ◊ „Controlul se face de o echipă de specialiști [...] stabilindu-se și un clasament special prin depunctarea fiecărei deficiențe [...]” R.l. 5 II 85 p. 5 (din de- + punct + -are; DEX-S)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

depunctare s. f., pl. depunctări

Intrare: depunctare
depunctare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • depunctare
  • depunctarea
plural
  • depunctări
  • depunctările
genitiv-dativ singular
  • depunctări
  • depunctării
plural
  • depunctări
  • depunctărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

depunctare, depunctărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a depuncta și rezultatul ei. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi depuncta DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.