6 definiții pentru deplantare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEPLANTARE, deplantări, s. f. Acțiunea de a deplanta și rezultatul ei. ◊ Deplantarea minelor = operația de dezgropare și de ridicare a minelor explozive. – V. deplanta.
DEPLANTARE, deplantări, s. f. Acțiunea de a deplanta și rezultatul ei. ◊ Deplantarea minelor = operația de dezgropare și de ridicare a minelor explozive. – V. deplanta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
deplantare sf [At: DEX / Pl: ~tări / E: deplanta] 1 Scoatere a unui copac dintr-un loc pentru a-l planta în altă parte. 2 (Îs) ~a minelor Dezgropare, ridicare a minelor explozive de pe un teren minat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPLANTARE s.f. Acțiunea de a deplanta și rezultatul ei. ◊ Deplantarea minelor = operație de dezgropare și de ridicare a minelor explozive. [< deplanta].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
deplantare (desp. de-plan-) s. f., g.-d. art. deplantării; pl. deplantări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
deplantare (de-plan-) s. f., g.-d. art. deplantării; pl. deplantări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
deplantare s. f. (sil. -plan-) → plantare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: de-plan-
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
deplantare, deplantărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a deplanta și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DN
- 1.1. Deplantarea minelor = operația de dezgropare și de ridicare a minelor explozive. DEX '09 DEX '98 DN
-
etimologie:
- deplanta DEX '09 DEX '98 DN