11 definiții pentru depersonaliza despersonaliza


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEPERSONALIZÁ, depersonalizez, vb. I. Tranz. A face să-și piardă personalitatea. [Var.: despersonalizá vb. I] – Din fr. dépersonnaliser.

DEPERSONALIZÁ, depersonalizez, vb. I. Tranz. A face să-și piardă personalitatea. [Var.: despersonalizá vb. I] – Din fr. dépersonnaliser.

depersonaliza vt [At: LOVINESCU, C. VII, 35 / V: desp~ / Pzi: ~zéz / E: fr dépersonnaliser] A face să-și piardă personalitatea.

DEPERSONALIZÁ vb. I. tr., refl. A face să-și piardă personalitatea. [Var. despersonaliza vb. I. / < fr. dépersonnaliser].

DEPERSONALIZÁ vb. tr. a face să-și piardă personalitatea. (< fr. dépersonnaliser)

A DEPERSONALIZÁ ~éz tranz. A face să se depersonalizeze. /<fr. dépersonnaliser

A SE DEPERSONALIZÁ mă ~éz intranz. A pierde personalitatea; a deveni impersonal. /<fr. dépersonnaliser

DESPERSONALIZÁ vb. I v. depersonaliza.

DESPERSONALIZÁ vb. I v. depersonaliza.

despersonaliza v vz depersonaliza

DESPERSONALIZÁ vb. I. v. depersonaliza.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

depersonalizá (a ~) vb., ind. prez. 3 depersonalizeáză

depersonalizá vb., ind. prez. 1 sg. depersonalizéz, 3 sg. și pl. depersonalizeáză

Intrare: depersonaliza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • depersonaliza
  • depersonalizare
  • depersonalizat
  • depersonalizatu‑
  • depersonalizând
  • depersonalizându‑
singular plural
  • depersonalizea
  • depersonalizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • depersonalizez
(să)
  • depersonalizez
  • depersonalizam
  • depersonalizai
  • depersonalizasem
a II-a (tu)
  • depersonalizezi
(să)
  • depersonalizezi
  • depersonalizai
  • depersonalizași
  • depersonalizaseși
a III-a (el, ea)
  • depersonalizea
(să)
  • depersonalizeze
  • depersonaliza
  • depersonaliză
  • depersonalizase
plural I (noi)
  • depersonalizăm
(să)
  • depersonalizăm
  • depersonalizam
  • depersonalizarăm
  • depersonalizaserăm
  • depersonalizasem
a II-a (voi)
  • depersonalizați
(să)
  • depersonalizați
  • depersonalizați
  • depersonalizarăți
  • depersonalizaserăți
  • depersonalizaseți
a III-a (ei, ele)
  • depersonalizea
(să)
  • depersonalizeze
  • depersonalizau
  • depersonaliza
  • depersonalizaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • despersonaliza
  • despersonalizare
  • despersonalizat
  • despersonalizatu‑
  • despersonalizând
  • despersonalizându‑
singular plural
  • despersonalizea
  • despersonalizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • despersonalizez
(să)
  • despersonalizez
  • despersonalizam
  • despersonalizai
  • despersonalizasem
a II-a (tu)
  • despersonalizezi
(să)
  • despersonalizezi
  • despersonalizai
  • despersonalizași
  • despersonalizaseși
a III-a (el, ea)
  • despersonalizea
(să)
  • despersonalizeze
  • despersonaliza
  • despersonaliză
  • despersonalizase
plural I (noi)
  • despersonalizăm
(să)
  • despersonalizăm
  • despersonalizam
  • despersonalizarăm
  • despersonalizaserăm
  • despersonalizasem
a II-a (voi)
  • despersonalizați
(să)
  • despersonalizați
  • despersonalizați
  • despersonalizarăți
  • despersonalizaserăți
  • despersonalizaseți
a III-a (ei, ele)
  • despersonalizea
(să)
  • despersonalizeze
  • despersonalizau
  • despersonaliza
  • despersonalizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

depersonaliza despersonaliza

  • 1. A face să-și piardă personalitatea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: