depalatalizare sf [At: DN³ / Pl: ~zări / E: depalataliza] Pierdere a caracterului palatal Si: depalatalizat¹.

DEPALATALIZARE s.f. Pierdere totală sau parțială a caracterului palatal al unei consoane care se află înaintea lui e sau i. [< depalataliza].

depalatalizare s. f., pl. depalatalizări

DEPALATALIZARE s. f. (< depalatatiza < fr. dépalataliser): 1. pierdere – parțială sau totală – a caracterului palatal al unei consoane care se află înaintea unui e sau i (Emil Petrovici): trecerile de la pronunțările „bunie” (= „bune”), „dies” (= „des”), „amarie” (= „amare”), „să adunie” (= „să adune”) etc. la pronunțările „bune”, „des”, „amare” și „să adune” în Muntenia și în limba literară (n’, d’ și r’ sunt depalatalizate); trecerea de la pronunțarea muntenească, bănățeană și crișeană „dă”, „pă”, la pronunțarea literară „de”, „pe” prin depalatalizarea completă a consoanelor d și p (vocala palatală ă este înlocuită prin e) etc. 2. revenire – sub influența limbii literare – la formele fonetice cu labialele sau dentalele nealterate (Dimitrie Macrea): părăsirea pronunțărilor regionale „gine”, „katră” „kept” etc. de către țăranii din regiunile palatalizante, stabiliți în orașe, în favoarea pronunțărilor literare „bine”, „piatră” și „piept”.