5 definiții pentru denotat (part.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DENOTÁ, pers. 3 denótă, vb. I. Tranz. 1. A dovedi (2), a arăta, a indica. 2. A exprima un anumit sens. – Din fr. dénoter, lat. denotare.

denota vt [At: RUSSO, S. 191 / Pzi: p 3 ~ótă / E: fr dénoter, lat denoto, -are] 1 A dovedi. 2 A indica. 3 A exprima un anumit sens.

DENOTÁ, pers. 3 denótă, vb. I. Tranz. A dovedi, a vădi, a indica. Opera ce ne-a lăsat-o nu denotă nici un moment de ezitare. CARAGIALE, O. III 236. De nu s-ar deosebi... sobrietatea de linii a artelor antice și oarecare imperfecțiuni de forme, care denotă o epocă de scădere, s-ar putea crede că acest episod a fost schițat de penelul energic al lui Rubens. ODOBESCU, S. III 124. Poezia poporală se mai deosebește și prin o cunoștință psihologică, care denotă spiritul observator al poporului. RUSSO, S. 191. – Prez. ind. și: (învechit) denotează (ODOBESCU, S. I 362).

DENOTÁ vb. I. tr. A vădi, a arăta; a marca, a indica. [P.i. 3,6 -tă. / < fr. dénoter, it., lat. denotare].

DENOTÁ vb. tr. a vădi, a arăta; a indica; a exprima un anumit sens. (< fr. dénoter, lat. denotare)

Intrare: denotat (part.)
denotat1 (part.) participiu
participiu (PT2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • denotat
  • denotatul
  • denotatu‑
  • denota
  • denotata
plural
  • denotați
  • denotații
  • denotate
  • denotatele
genitiv-dativ singular
  • denotat
  • denotatului
  • denotate
  • denotatei
plural
  • denotați
  • denotaților
  • denotate
  • denotatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

denota

  • exemple
    • Opera ce ne-a lăsat-o nu denotă nici un moment de ezitare. CARAGIALE, O. III 236.
      surse: DLRLC
    • De nu s-ar deosebi... sobrietatea de linii a artelor antice și oarecare imperfecțiuni de forme, care denotă o epocă de scădere, s-ar putea crede că acest episod a fost schițat de penelul energic al lui Rubens. ODOBESCU, S. III 124.
      surse: DLRLC
    • Poezia poporală se mai deosebește și prin o cunoștință psihologică, care denotă spiritul observator al poporului. RUSSO, S. 191.
      surse: DLRLC
  • 2. A exprima un anumit sens.
    surse: DEX '98 DEX '09
  • comentariu învechit Prezent indicativ și: denotează.
    surse: DLRLC

etimologie: