15 definiții pentru dejun


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dejún sn [At: AR (1829), 611/17 / V: (înv) ~jéne sf, ~jóne sf / Pl: ~uri, (înv) ~e / E: pvb dejuna] 1 (Îs) micul ~ Gustare de dimineață. 2 (Pex; îas) Timp al zilei când se servește micul dejun (1). 3 Masă de amiază Si: prânz. 4 (Ccr) Ceea ce se pregătește sau se mănâncă la dejun (4). 5 (Pex) Timp al zilei când se servește dejunul (4).

DEJÚN, dejunuri, s. n. Masa de amiază; (și în sintagma micul dejun) mâncare de dimineață; timp al zilei când se servesc acestea. – Din dejuna.

DEJÚN, dejunuri, s. n. Masa de amiază; (și în sintagma micul dejun) mâncare de dimineață. – Cf. fr. déjeuner.

DEJÚN, dejunuri, s. n. Gustarea de dimineață sau masa de amiază. M-a invitat să iau dejunul cu el, mîine. C. PETRESCU, C. V. 54. Primul lor dejun «acasă la ei»... îi emoționează. VLAHUȚĂ, O. A. III 132. ◊ Micul dejun = gustarea de dimineață.

DEJÚN s.n. Masa de prânz, prânzul; timpul când se ia această masă. ◊ Micul dejun = gustarea de dimineață. [< dejuna].

DEJÚN s. n. masa de prânz; prânz; timpul când se ia această masă. ♦ micul ~ = gustare de dimineață. (< dejuna)

DEJÚN ~uri n. 1) Masa de la amiază; prânz. ◊ Micul ~ gustare frugală de dimineață. 2) Timp când se ia această masă. /v. a dejuna

dejun n. 1. gustare de dimineață; 2. ceea ce se mănâncă la dejun.

*dejún n., pl. urĭ (fr. déjeuné și déjeuner [după rom. ajun], d. jeúner, a ajuna, a nu mînca, d. lat. pop. disjunare, care vine d. jejunus, nemîncat, flămînd. V. ajun). Barb. Prînz. V. zacuscă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dejún s. n., pl. dejúnuri

dejún s. n., pl. dejúnuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DEJUN s. prînz, (pop.) nămiază, prînzare, (Ban., Transilv., Maram. și Mold.) gustare. (Luăm împreună ~?)

MICUL DEJÚN s. (englezism) breakfast, (înv. și pop.) prânzișor, (pop.) prânz, (reg.) prânzuț.

MICUL DEJUN s. (înv. și pop.) prînzișor, (pop.) prînz, (reg.) prînzuț.

Intrare: dejun
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dejun
  • dejunul
  • dejunu‑
plural
  • dejunuri
  • dejunurile
genitiv-dativ singular
  • dejun
  • dejunului
plural
  • dejunuri
  • dejunurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)