5 definiții pentru dejugat (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEJUGÁT s. n. Dejugare. – V. dejuga.

DEJUGÁT s. n. Dejugare. – V. dejuga.

dejugat1 sn [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~uri / E: dejuga] 1-3 Dejugare (1-3). 4 Timpul de repaus, când se dejugă boii și se întrerupe lucrul.

DEJUGÁT s. n. Dejugare. ♦ Timpul de repaus cînd se dejugă boii. Plugarii nu mai opresc decît... cînd se face de-amiaza sau dejugatul. PAMFILE, A. R. 55.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: dejugat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dejugat
  • dejugatul
  • dejugatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • dejugat
  • dejugatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dejugat (s.n.)

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Timpul de repaus când se dejugă boii.
      exemple
      • Plugarii nu mai opresc decît... cînd se face de-amiaza sau dejugatul. PAMFILE, A. R. 55.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi dejuga
    surse: DEX '98 DEX '09