3 definiții pentru degringolare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEGRINGOLA vb. I. intr. (Rar) A se prăvăli treptat, a se prăbuși; a decădea treptat. [< fr. dégringoler].
DEGRINGOLA vb. intr. 1. (rar) a se rostogoli, a se prăvăli. 2. (fam.) a decădea treptat, a se prăbuși. (< fr. dégringoler)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
degringola vb., ind. prez. 3 sg. degringolează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: degringolare
degringolare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||