opțiuni
  • info

8 definiții pentru decontare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECONTARE, decontări, s. f. Faptul de a deconta; operație contabilă prin care se justifică întrebuințarea unei sume primite; decont. – V. deconta.

DECONTARE, decontări, s. f. Faptul de a deconta; operație contabilă prin care se justifică întrebuințarea unei sume primite; decont. – V. deconta.

decontare sf [At: DEX / Pl: ~tări / E: deconta] 1 Justificare detaliată, pe bază de acte, a întrebuințării unei sume (primite) Si: decontat1 (1). 2 Înapoiere a banilor cheltuiți în contul unei persoane fizice sau juridice Si: decontat1 (2). 3 (Rar) Decont (3).

DECONTARE, decontări, s. f. Faptul de a deconta; operație contabilă prin care se justifică întrebuințarea unei sume primite. Comisia de revizie verifică în mod amănunțit decontările cu membrii gospodăriei colective, dezvăluie orice greșeală în dauna membrilor sau a gospodăriei și greșelile în calcularea zilelor-muncă. STAT. GOSP. AGR. 47. Decontările contabile anuale centralizate asupra execuției planurilor de venituri și cheltuieli... se întocmesc și se înaintează organelor financiare superioare. B. O. 1951, 764.

DECONTARE s.f. Acțiunea de a deconta și rezultatul ei; decont. [< deconta].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

decontare s. f., g.-d. art. decontării; pl. decontări

decontare s. f., g.-d. art. decontării; pl. decontări

decontare s. f., g.-d. art. decontării; pl. decontări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DECONTARE s. (FIN.) decont. (A face o ~.)

Intrare: decontare
decontare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decontare
  • decontarea
plural
  • decontări
  • decontările
genitiv-dativ singular
  • decontări
  • decontării
plural
  • decontări
  • decontărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

decontare, decontărisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a deconta; operație contabilă prin care se justifică întrebuințarea unei sume primite. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: decont
    • format_quote Comisia de revizie verifică în mod amănunțit decontările cu membrii gospodăriei colective, dezvăluie orice greșeală în dauna membrilor sau a gospodăriei și greșelile în calcularea zilelor-muncă. STAT. GOSP. AGR. 47. DLRLC
    • format_quote Decontările contabile anuale centralizate asupra execuției planurilor de venituri și cheltuieli... se întocmesc și se înaintează organelor financiare superioare. B. O. 1951, 764. DLRLC
etimologie:
  • vezi deconta DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.