4 definiții pentru decomandare
Explicative DEX
DECOMANDARE, decomandări, s. f. Acțiunea de a decomanda. – V. decomanda.
DECOMANDARE, decomandări, s. f. Acțiunea de a decomanda. – V. decomanda.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
decomandare sf [At: DEX / Pl: ~dări / E: decomanda] Anulare a unei comenzi, a unei invitații, a unui ordin Si: contramandare, decomandat1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOMANDARE s.f. Acțiunea de a decomanda. [< decomanda].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
decomandare s. f. → comandare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: decomandare
decomandare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
decomandare, decomandărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a decomanda. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- decomanda DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.