11 definiții pentru declanșor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECLANȘOR, declanșoare, s. n. Declanșator. – Din fr. déclencheur.

DECLANȘOR, declanșoare, s. n. Declanșator. – Din fr. déclencheur.

declanșor sn [At: LTR2 / Pl: ~oare / E: fr déclencheur] Declanșator (4).

DECLANȘOR, declanșoare, s. n. (Tehn.) Dispozitiv care suprimă pe cale mecanică o zăvorîre. Declanșor electric.

DECLANȘOR s.n. Declanșator. [< fr. déclencheur].

DECLANȘOR s. n. declanșator (II). (< fr. déclencheur)

DECLANȘOR ~oare n. v. DECLANȘATOR. /<fr. déclencheur

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

declanșor (desp. de-clan-) s. n., pl. declanșoare

declanșor (de-clan-) s. n., pl. declanșoare

declanșor s. n. (sil. -clan-), pl. declanșoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: declanșor
declanșor substantiv neutru
  • silabație: de-clan-șor info
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • declanșor
  • declanșorul
  • declanșoru‑
plural
  • declanșoare
  • declanșoarele
genitiv-dativ singular
  • declanșor
  • declanșorului
plural
  • declanșoare
  • declanșoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

declanșor, declanșoaresubstantiv neutru

  • 1. Dispozitiv care suprimă pe cale mecanică o zăvorâre. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: declanșator
    • format_quote Declanșor electric. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.