9 definiții pentru declamare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECLAMARE, declamări, s. f. Faptul de a declama; declamație. – V. declama.

DECLAMARE, declamări, s. f. Faptul de a declama; declamație. – V. declama.

declamare sf [At: HELIADE, PARALELISM, II, 152 / Pl: ~mări / E: declama] 1 Rostire cu emfază, pe ton declamator Si: declamat1 (1). 2 Rostire a unui text literar (în versuri) cu marcarea prin intonație a sensului și accentului cuvintelor recitate Si: declamat1 (2).

DECLAMARE, declamări, s. f. Faptul de a declama; arta de a declama, declamație.

DECLAMARE s.f. Faptul de a declama; declamație. [< declama].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

declamare (desp. de-cla-) s. f., g.-d. art. declamării; pl. declamări

declamare (de-cla-) s. f., g.-d. art. declamării; pl. declamări

declamare s. f. (sil. -cla-) → clamare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DECLAMARE s. declamație, recitare, spunere, (rar) debitare, (înv.) recitație. (~ unei poezii.)

Intrare: declamare
declamare substantiv feminin
  • silabație: de-cla- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • declamare
  • declamarea
plural
  • declamări
  • declamările
genitiv-dativ singular
  • declamări
  • declamării
plural
  • declamări
  • declamărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

declamare, declamărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi declama DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.