DECEREBRARE s. f. Îndepărtare a emisferelor cerebrale efectuată experimental pe animale, în scopul studierii funcțiilor diferitelor părți ale creierului. – Cf. fr. décérébration.

decerebrare sf [At: DEX / Pl: ~rări / E: decerebrare] (Med) Îndepărtare a emisferelor cerebrale efectuată experimental pe animale, în scopul studierii funcțiunilor diferitelor părți ale creierului.

DECEREBRARE s. f. Îndepărtare a emisferelor cerebrale efectuată experimental pe animale, în scopul studierii funcțiunilor diferitelor părți ale creierului. – Cf. fr. décérébration.

DECEREBRARE s.f. Acțiunea de a decerebra și rezultatul ei. [< decerebra].

decerebrare (desp. -re-bra-) s. f., g.-d. art. decerebrării

decerebrare (-re-bra-) s. f., g.-d. art. decerebrării

decerebrare s. f. (sil. -bra-), g.-d. art. decerebrării; pl. decerebrări

DECEREBRÁRE (după fr. décérébration; {s} des- + lat. cerebrum „creier”) s. f. 1. Îndepărtare a emisferelor cerebrale, practicată experimental pe animale, în cadrul studiilor asupra funcțiunilor diferitelor părți ale creierului. 2. (MED.) Stare (de obicei ireversibilă) caracterizată prin rigiditate musculară spontană sau declanșată de stimuli dureroși, prezentă la bolnavii în comă.