7 definiții pentru debreiere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEBREIERE, debreieri, s. f. Acțiunea de a debreia și rezultatul ei; debreiaj. – V. debreia.
DEBREIERE, debreieri, s. f. Acțiunea de a debreia și rezultatul ei; debreiaj. – V. debreia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
debreiere sf [At: DEX / Pl: ~ieri / E: debreia] Suprimare a legăturii dintre două piese cuplate printr-un ambreiaj Si: debreiaj, debreiat1. modificată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEBREIERE s.f. Acțiunea de a debreia și rezultatul ei.; debreiaj. [< debreia].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
debreiere (debreiaj) (desp. de-bre-) s. f., g.-d. art. debreierii; pl. debreieri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
debreiere (acțiunea de a debreia) (de-bre-) s. f., g.-d. art. debreierii; pl. debreieri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
debreiere s. f. (sil. -bre-), g.-d. art. debreierii; pl. debreieri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
Debreiere ≠ ambreiere
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: de-bre-
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
debreiere, debreierisubstantiv feminin
etimologie:
- debreia DEX '09 DEX '98 DN