14 definiții pentru debitant
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEBITANT, -Ă, debitanți, -te, s. m. și f. Persoană care vinde într-un debit1 (1). ♦ (Înv.) Persoană care desface marfă cu amănuntul. – Din fr. débitant.
DEBITANT, -Ă, debitanți, -te, s. m. și f. Persoană care vinde într-un debit1 (1). ♦ (Înv.) Persoană care desface marfă cu amănuntul. – Din fr. débitant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
debitant, ~ă smf [At: ALECSANDRI, S. 71 / Pl: ~nți, ~e / E: fr débitant] 1 (Înv) Persoană care se ocupă cu vânzarea unor mărfuri, unor obiecte etc. 2 Deținător al unui debit de mărfuri. 3 Persoană care vinde într-un debit1 (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEBITANT, -Ă, debitanți, -te, s. m. și f. Persoană care ține un debit sau care vinde într-un debit. ♦ (Rar) Persoană care vinde sau desface marfă cu amănuntul. Mi-a propus să fie debitantul operelor mele și ne-am înțeles oarecum. ALECSANDRI, D. 71.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEBITANT, -Ă s.m. și f. Deținător al unui debit (de mărfuri); vînzător într-un debit. [< fr. débitant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEBITANT, -Ă s. m. f. deținător al unui debit1 (4); vânzător într-un debit. (< fr. débitant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DEBITANT1 ~tă (~ți, ~te) Care debitează; aflat în debit. /<fr. débitant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEBITANT2 ~ți m. 1) Persoană care deține un debit; proprietar al unui debit. 2) înv. Vânzător care desface marfa cu amănuntul. /<fr. débitant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
debitant m. cel ce vinde cu mărunțișul.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*debitánt, -ă s. (fr. débitant). Cel ce ține un local de debit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
debitant s. m., pl. debitanți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
debitant s. m., pl. debitanți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
debitant s. m., pl. debitanți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEBITANT s. tutungiu, (înv., prin Mold. și Transilv.) traficant.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEBITANT s. tutungiu, (înv., prin Mold. și Transilv.) traficant.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
debitant, debitanțisubstantiv masculin debitantă, debitantesubstantiv feminin
-
- 1.1. Persoană care desface marfă cu amănuntul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mi-a propus să fie debitantul operelor mele și ne-am înțeles oarecum. ALECSANDRI, D. 71. DLRLC
-
-
- 2. Deținător al unui debit (de mărfuri). DN
etimologie:
- débitant DEX '09 DEX '98 DN