opțiuni
  • info

6 definiții pentru dăscălit

Explicative DEX

DĂSCĂLIT, -Ă, dăscăliți, -te, adj. (Pop.) Învățat, povățuit, sfătuit; (despre animale) dresat. – V. dăscăli.

dăscălit1 sn [At: CADE / E: dăscăli] (Rar) 1-5 Dăscălire (1-5). 6 Sfătuire. 7 Dojenire. 8 Cicălire.

dăscălit2, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. Noiembrie 150r/30 / Pl: ~iți, ~e / E: dăscăli] 1 Învățat. 2 (Fig; înv) Iscusit. 3 Povățuit. 4 (Pex) Cicălit. 5 (Rar; d. animale) Dresat.

DĂSCĂLIT sbst., DĂSCĂLITURĂ (pl. -turi) sf. F Faptul de a dascăli: muierea se puse pre el cu dăscălitura și... atîta-l dascăli, pînă-l făcu de se duse la rit (CIAUȘ.).

DĂSCĂLIT, -Ă, dăscăliți, -te, adj. Învățat, povățuit, sfătuit; (despre animale) dresat. – V. dăscăli.

DĂSCĂLIT, -Ă, dăscăliți, -te, adj. Povățuit, sfătuit, învățat; (despre animale) dresat. Toate lighioile curții îi ieșeau înainte, parcă erau dăscălite. DELAVRANCEA, S. 229.

Intrare: dăscălit
dăscălit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dăscălit
  • dăscălitul
  • dăscălitu‑
  • dăscălită
  • dăscălita
plural
  • dăscăliți
  • dăscăliții
  • dăscălite
  • dăscălitele
genitiv-dativ singular
  • dăscălit
  • dăscălitului
  • dăscălite
  • dăscălitei
plural
  • dăscăliți
  • dăscăliților
  • dăscălite
  • dăscălitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dăscălit, dăscălităadjectiv

  • 1. popular Povățuit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: sfătuit învățat
    • 1.1. Despre animale: dresat. DEX '09 DLRLC
      sinonime: dresat
      • format_quote Toate lighioile curții îi ieșeau înainte, parcă erau dăscălite. DELAVRANCEA, S. 229. DLRLC
etimologie:
  • vezi dăscăli DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.