11 definiții pentru cărunțeală
- explicative DEX (6)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
Explicative DEX
CĂRUNȚEALĂ s. f. Căruntețe. – Cărunți + suf. -eală.
CĂRUNȚEALĂ s. f. Căruntețe. – Cărunți + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
cărunțeală sf [At: DDRF / Pl: ~eli / E: cărunți + -eală] 1-3 Căruntețe (1-3). 4 (Reg; fig) Lucru greu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂRUNȚEALĂ s. f. Căruntețe. Perii capului îi dăduseră în cărunțeală. SLAVICI, O. I 177.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂRUNȚEALĂ s. f. Căruntețe. – Din cărunți + suf. -eală.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
cărunțeală f. fapta de a cărunți.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cărunțeálă f., pl. élĭ. Rezultatu cărunțiriĭ: pe la tîmple i se vedea cărunțeala.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
cărunțeală s. f., g.-d. art. cărunțelii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cărunțeală s. f., g.-d. art. cărunțelii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cărunțeală s. f., g.-d. art. cărunțelii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
CĂRUNȚEALĂ s. v. caniție.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CĂRUNȚEALĂ s. (BIOL.) caniție, căruntețe, (rar) cărunție. (~ unei persoane.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F54) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
cărunțealăsubstantiv feminin
-
- Perii capului îi dăduseră în cărunțeală. SLAVICI, O. I 177. DLRLC
-
etimologie:
- Cărunți + -eală. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.