11 definiții pentru călcat (s.n.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CĂLCAT s. n. Acțiunea de a călca (III). – V. călca.

CĂLCAT s. n. Acțiunea de a călca (III). – V. călca.

călcat1 sn [At: H XII, 19 / E: călca] 1 Netezire a rufelor. 2 Tescuirea strugurilor în călcător, cu picioarele. 3 Împerechere la păsări. 4-5 (Ccr; în descântece) Boală, nevoie care l-a călcat (25).

CĂLCAT s. n. Acțiunea de a călca (III). Călcatul rufelor.

CĂLCAT s. n. Acțiunea de a călca (III).

călcat n. călcare (în sens curat material): călcatul strugurilor, fier de călcat.

1) călcát m. (d. a călca [în picĭoare]). Tîrlicĭ, tîrîițĭ (papucĭ).

2) călcát n., pl. urĭ. Acțiunea de a călca dese-orĭ: călcatu rufelor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CĂLCAT s. călcare. (~ul hainelor.)

Intrare: călcat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • călcat
  • călcatul
  • călcatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • călcat
  • călcatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

călcatsubstantiv neutru

  • 1. Acțiunea de a călca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: călcare
    • format_quote Călcatul rufelor. DLRLC
etimologie:
  • vezi călca DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.