11 definiții pentru cârtitor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÂRTITOR, -OARE, cârtitori, -oare, adj. (Pop.) Care cârtește, care se arată mereu nemulțumit, care bombăne necontenit. – Cârti + suf. -tor.

cârtitor, ~oare [At: CONACHI, P. 259 / V: (înv) ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: cârti + -tor] 1-4 smf, a (Persoană) care cârtește (1-2) (mereu).

CÂRTITOR, -OARE, cârtitori, -oare, adj. (Pop.) Care cârtește, care se arată mereu nemulțumit, care bombănește necontenit. – Cârti + suf. -tor.

cârtitoriu, ~oare a vz cârtitor

CÎRTITOR, -OARE, cîrtitori, -oare, adj. Care cîrtește, care se arată mereu nemulțumit, care protestează, bombănește necontenit. Unchiul lor îmbătrînise, de-abia mai umbla, veșnic cîrtitor și răutăcios. VLAHUȚĂ, O. A. III 144. Baba și cu odorul de fiică-sa toț cîrtitoare și nemulțămitoare erau. CREANGĂ, P. 284.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cârtitor (pop.) adj. m., pl. cârtitori; f. sg. și pl. cârtitoare

cârtitor (pop.) adj. m., pl. cârtitori; f. sg. și pl. cârtitoare

cârtitor adj. m., pl. cârtitori; f. sg. și pl. cârtitoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CÂRTITOR adj., s. v. cârcotaș, șicanator.

cîrtitor adj., s. v. CÎRCOTAȘ. ȘICANATOR.

Intrare: cârtitor
cârtitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cârtitor
  • cârtitorul
  • cârtitoru‑
  • cârtitoare
  • cârtitoarea
plural
  • cârtitori
  • cârtitorii
  • cârtitoare
  • cârtitoarele
genitiv-dativ singular
  • cârtitor
  • cârtitorului
  • cârtitoare
  • cârtitoarei
plural
  • cârtitori
  • cârtitorilor
  • cârtitoare
  • cârtitoarelor
vocativ singular
plural
cârtitoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cârtitor, cârtitoareadjectiv

  • 1. popular Care cârtește, care se arată mereu nemulțumit, care bombăne necontenit. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Unchiul lor îmbătrînise, de-abia mai umbla, veșnic cîrtitor și răutăcios. VLAHUȚĂ, O. A. III 144. DLRLC
    • format_quote Baba și cu odorul de fiică-sa toț cîrtitoare și nemulțămitoare erau. CREANGĂ, P. 284. DLRLC
etimologie:
  • Cârti + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.