CÎRMACI, cîrmaci, s. m. 1. Persoană care manevrează cîrma unui vas plutitor; pilot. 2. Fig. (Înv.) Cîrmuiitor, guvernator. – Bg. kărmač.

cîrmácĭ m., pl. tot așa (d. cîrmă saŭ bg. kŭrmač; vsl. kŭrmĭčĭčĭ). Pilot, timonier, acela care îndreaptă corabia. (La plută, cîrmacĭu stă la partea din ainte). – Fem. cîrmace, pl. tot așa. V. dălcăuc.

cîrmaci