4 definiții pentru cârcotire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÂRCOTI, cârcotesc, vb. IV. Intranz. și refl. recipr. (Pop.) A se certa, a se sfădi mereu. ♦ Intranz. A-și arăta nemulțumirea; a cârti. – Din cârcotă.

A CÂRCOTI ~esc intranz. pop. 1) A căuta motiv de ceartă. 2) A-și manifesta mereu nemulțumirea, bombănind. /Din cârc

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cârcoti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cârcotesc, imperf. 3 sg. cârcotea; conj. prez. 3 sg. și pl. cârcotească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CÂRCOTI vb. v. certa, învrăjbi, supăra.

Intrare: cârcotire
cârcotire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cârcotire
  • cârcotirea
plural
  • cârcotiri
  • cârcotirile
genitiv-dativ singular
  • cârcotiri
  • cârcotirii
plural
  • cârcotiri
  • cârcotirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cârcoti, cârcotescverb

etimologie:
  • cârcotă DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.