8 definiții pentru cântărire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÂNTĂRIRE, cântăriri, s. f. Acțiunea de a cântări; cântăreală. – V. cântări.

CÂNTĂRIRE, cântăriri, s. f. Acțiunea de a cântări; cântăreală. – V. cântări.

cântărire sf [At: PONI, F. 36 / Pl: ~ri / E: cântări] 1 Determinare a greutății unui corp Si: cântărealâ (1), cântărit1 (1). 2 Apreciere. 3 Chibzuire. 4 Faptul de a avea anumită greutate Si: cântărit1 (4). 5 Valorare.

CÎNTĂRIRE s. f. Acțiunea de a cîntări. Basculele servesc la cîntărirea greutăților mai mari de 25 de kilograme.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cântărire s. f., g.-d. art. cântăririi; pl. cântăriri

cântărire s. f., g.-d. art. cântăririi; pl. cântăriri

cântărire s. f., g.-d. art. cântăririi; pl. cântăriri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CÂNTĂRIRE s. 1. (rar) măsurare. (~ unei mărfi.) 2. v. cântar.

CÎNTĂRIRE s. 1. (rar) măsurare. (~ unei mărfi.) 2. cîntar, cîntărit, (pop.) cîntăreală. (L-a înșelat la ~.)

Intrare: cântărire
cântărire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cântărire
  • cântărirea
plural
  • cântăriri
  • cântăririle
genitiv-dativ singular
  • cântăriri
  • cântăririi
plural
  • cântăriri
  • cântăririlor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cântărire, cântăririsubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi cântări DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.