opțiuni
  • info

11 definiții pentru cuțitar

din care

Explicative DEX

CUȚITAR, cuțitari, s. m. 1. Persoană care face sau vinde cuțite sau alte instrumente de tăiat. 2. (Fam.) Scandalagiu gata să scoată cuțitul în timpul unei certe sau al unei încăierări; bătăuș. – Cuțit + suf. -ar.

CUȚITAR, cuțitari, s. m. 1. Persoană care face sau vinde cuțite sau alte instrumente de tăiat. 2. (Fam.) Scandalagiu gata să scoată cuțitul în timpul unei certe sau al unei încăierări; bătăuș. – Cuțit + suf. -ar.

cuțitar sm [At: LEX. MARS. 17 / V: ~țâtar / Pl: ~i / E: cuțit + -ar] 1-4 Persoană care face, repară, ascute etc. sau vinde cuțite. 5 Scandalagiu gata să scoată cuțitul în timpul unei dispute. 6 Hoț care amenință cu cuțitul.

CUȚITAR, cuțitari, s. m. (Familiar) Scandalagiu gata să scoată cuțitul în timpul certei sau încăierării.

CUȚITAR ~i m. 1) Persoană care face sau vinde cuțite. 2) fam. Scandalagiu gata oricând să scoată cuțitul și să lovească. /cuțit + suf. ~ar

cuțitar m. cel ce face sau vinde cuțite, bricege, foarfeci.

cuțitár m. (d. cuțit). Fabricant saŭ vînzător de cuțite, de foarfece ș. a. Asasin cu cuțitu (ca lat. sicarius, d. sica, cuțit).

cuțâtar sn vz cuțitar

Ortografice DOOM

cuțitar s. m., pl. cuțitari

cuțitar s. m., pl. cuțitari

cuțitar s. m., pl. cuțitari

Argou

cuțitar, cuțitari s. m. 1. persoană îndemânatică în folosirea cuțitului ca armă. 2. persoană care umblă înarmată cu cuțit.

Intrare: cuțitar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuțitar
  • cuțitarul
  • cuțitaru‑
plural
  • cuțitari
  • cuțitarii
genitiv-dativ singular
  • cuțitar
  • cuțitarului
plural
  • cuțitari
  • cuțitarilor
vocativ singular
  • cuțitarule
  • cuțitare
plural
  • cuțitarilor
cuțâtar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cuțitar, cuțitarisubstantiv masculin

  • 1. Persoană care face sau vinde cuțite sau alte instrumente de tăiat. DEX '98 DEX '09
  • 2. familiar Scandalagiu gata să scoată cuțitul în timpul unei certe sau al unei încăierări. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bătăuș
etimologie:
  • Cuțit + -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „cuțitar”

Visit YouGlish.com